marți, 12 ianuarie 2010

Basescu si Geoana / Tatarascu si Dej sau cum istoria se repeta

Un forumist mi-a adus aminte de o întâmplare petrecută cu mulţi ani în urmă despre care puţini îşi mai aduc aminte din istorie, dar care pare decupată din zilele noastre, când ne mirăm că suntem martorii unor alianţe contra naturii care credem noi că se fac pentru prima dată la noi în ţară. Nimic mai fals, în istorie nu se mai inventează nimic, totul se repetă, din păcate!
În urmă cu 63 de ani, un fost prim-ministru liberal, Gheorghe Tătărăscu, născut în judeţul Gorj, în satul Poiana, după o guvernare cu foarte bune rezultate economice, a decis să-şi vireze partidul său liberal mai spre stânga. Împotriva unor liberali mai moderaţi şi cu rezerve faţă de o astfel de alianţă, partidul liberal al lui Tătărăscu a  hotărât să se alieze cu comuniştii, după rezultatul alegerilor din noiembrie. Liberalii săi au umplut ţara cu poza lor alături de comunişti şi astfel a început o nouă perioadă în istoria României. Vă sună cunoscut? Era tot noiembrie ca şi acum dar era în urmă cu 63 de ani adică în 1946. Noul aliat al prim-ministrului  liberal Tătărăscu a fost atunci tânărul partid comunist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Arhivele sovietice desecretizate relatează o vizită pre-electorală a lui Dej la Moscova, de unde s-a întors cu 1 milion de dolari (valoare 1946!) pentru a câştiga alegerile din România. Vizita la Moscova a lui Dej se întâmpla tot în luna aprilie, în urmă cu 63 de ani.
Dej a câştigat alegerile ajutat de liberali, iar câţiva ani mai târziu l-a arestat pe Tătărăscu pentru că acesta era duşmanul poporului! Crin Antonescu, semnând pactul cu urmaşii lui Dej, n-a făcut nimic altceva decât să copieze aproape la indigo traseul lui Tătărăscu.  De această dată se pare că mici modificări vor fi, în sensul că Băsescu are încă toate şansele să ajungă preşedintele României în pofida alianţei liberalilor, iar Antonescu în acest caz nu va ajunge la puşcărie ca duşman al poporului, dar îşi va rata singura lui şansă de a deveni ceva mai mult decât un bun vorbitor şi anume ascensiunea lui către Cotroceni peste cinci ani.
Mai mult, alianţa pusă la cale de urmaşii lui Tătărăscu are toate şansele să fărâmiţeze iar partidul în tot felul de aripioare. Exemplul Partidului Ţărănesc post-decembrist, partid care prin pixul lui Ciuhandu l-a făcut pe Corneliu Coposu agentul electoral al urmaşilor lui Dej, este unul trist, menit să pună semne de întrebare asupra mersului liberalilor în istorie, mers deturnat ca totdeauna de interese economice majore menite să distrugă idealuri şi doctrine.
O victorie a lui Băsescu în alegeri va genera un şir de proteste şi acuze de hoţie care nu au nimic de-a face cu voinţa electoratului care deocamdată e stăpân pe un singur lucru sigur: votul! Iţăraia alianţelor făcute împotriva credinţelor şi a idealurilor politice n-a dus niciodată la ceva bun pentru popor, ci doar pentru clasa politică hulpavă. Peste câteva zile vom trăi şi vom vedea dacă istoria se repetă sau dacă se repetă cu mici modificări!

Marii nostrii scriitori si Unirea din 1859


 Cuza


La 24 Ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza infaptuieste Unirea Principatelor: Tara Romaneasca si Moldova. Adunarea Electiva a Tarii Romanesti pronunta alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza.
Unirea Moldovei cu Tara Romaneascsa e unul dintre marile evenimente la care a participat si Ion Creanga, unul dintre cei mai mari clasici ai literaturii romane, alaturi de Mihail Eminescu si Ion Luca Caragiale. Unirea din 1859 i-a staruit mult in minte. Cu ocazia participarii la divanurile ad–hoc a scris doua povesti: “Mos Ion Roata  si Unirea”, “Mos Ion Roata si Voda Cuza”.
El si Victor Eftimiu il caracterizeaza: era bun, omenos, marinimos, drept, intelept, rabdator, cuviincios, generos. ”Cuza voda s-a uitat tinta la Mos Ion Roata cat a vorbit, iar cand a ispravit vorba i-a pus in mana doua fisicuri cu napoleoni zicandu-i cu bunatate:
-Tine Mos Ioane acest mic dar si intampina-ti nevoia de azi si de maine cum te-a lumina Cel de Sus! Iar pe boier lasa-l in judecata lui Dumnezeu, caci El nu bate cu ciomagul”.
Cuza era respectat de oameni si iubit de supusi pentru calitati si infaptuiri: ”Peste cativa ani trecand spre Bucuresti domnitorul Cuza ,a poposit la Agiud. In multimea venita sa-l intampine se afla si batranul Ion Roata.”

“Nu-i an sa nu sarbatorim Unirea
  Ce ne-a umplut poporul de podoabe.
  Poporul iti tot canta pomenirea,
  Marite, prea cinstite  parcalabe!”
 
 “”Maria ta!”dar nu cu umilinta
     Ci daruindu-ti dragostea lor  toata
     Ti-au dat cei multi intreagalor fiinta
     In  frunte cu batranul Ion Roata.”

Cuza era chipes, de statura mijlocie, cu par blond inchis, ras la fata, cu mustata si barba, avea fruntea si pieptul larg, privirea inteligenta si talia dreapta, era aratos, cu infatisare placuta si atragatoare.


vineri, 8 ianuarie 2010

Rooomaniaaaa

Traditionally, Romania had strong ties to France but tried (under its ruler King Carol II), to remain neutral in the 1930s. With the fall of France in June 1940, Nazi Germany supported the revisionist demands for Romanian territory of the Soviet Union, Hungary, and Bulgaria. During the summer and autumn of 1940, Romania lost about 30 percent of its territory and population. The Soviet Union demanded and received Bessarabia and northern Bukovina from Romania on June 28, 1940. On August 30, 1940, under German and Italian arbitration, Romania was forced to cede northern Transylvania to Hungary in the so-called Second Vienna Award. In September, Romania ceded southern Dobruja to Bulgaria.
 

  Even before Romania fell into the orbit of Nazi Germany, Romanian authorities pursued a policy of harsh, persecutory antisemitism--particularly against Jews living in eastern borderlands, who were falsely associated with Soviet communism, and those living in Transylvania, who were identified with past Hungarian rule. Right-wing social revolutionary movements, like the fascist Iron Guard, found significant popular support and some official sympathy for their demand that the Jews of Romania be removed from alleged places of power and then expelled from Romania. However, their call for a social revolution against the political and economic establishment and their use of violent protest led to extreme hostility from the Romanian authorities. By 1938-1939, the Romanian police and the Iron Guard were locked in a state of virtual terrorist civil war.
THE "NATIONAL LEGIONARY STATE," 1940-1941

In September 1940, King Carol II was forced to abdicate after the loss of northern Transylvania to Hungary. A coalition government of radical right-wing military officers, under General Ion Antonescu and the Iron Guard, came to power and requested the dispatch of a German military mission to Romania. On November 20, 1940, Romania formally joined the Axis aliance